Showing posts with label viza pentru vise. Show all posts
Showing posts with label viza pentru vise. Show all posts

The song says it all

Photoshop included


Fara prea multe complicatii, mai mult din joaca decat cu un scop bine definit, am obtinut un efect interesant numai bun de pus pe desktop. Si acolo sta deja de vreo 3 saptamani.

Iar daca vi se pare cunoscuta locatia, va puteti hazarda in pronosticuri. Fara niciun premiu, doar pentru satisfactia ca in final cineva va avea dreptate :-)

Prioritatile se schimba

Cand e vorba de cheltuitul banilor in ultimul timp, ma raportez la un set de prioritati care mi se par mie de bun simt, oportune, si, de ce nu, chiar durabile. (mi se par nu echivaleaza cu ca chiar sunt)


Asa am ajuns sa scriu in noiembrie cum ca nici in ruptul capului nu necesitam un laptop, si ca era departe de mine gandul unei astfel de achizitii.
Si pe buna dreptate, avand in vedere ca nu aveam nevoie de portabilitate sporita iar activitatea de navigat pe internet, scris pe blog si editat cate o poza de la munte nu justifica un upgrade al configuratiei existente.

Si totusi, cum mi se intampla de multe ori, cand ma astept mai putin, apare cate o oportunitate care schimba putin ierarhia prioritatilor.
Prin urmare am ajuns sa ma documentez serios in ceea ce priveste oferta de laptop-uri de pe piata si cu un buget fix in minte impreuna cu un brand impus, am iesit la cumparaturi.

Nu a fost deloc usor sa ajung peste noapte un impatimit IT, citind teste comparative intre procesoare, placi grafice si generatii diferite de tehnologii. Dar am reusit, si totul cu ajutorul unui site bine pus la punct: http://www.notebookcheck.com/

Alegerea mea a ajuns sa fie Asus K50IN-SX025L cu
- procesor Intel Pentium Core 2 Duo T6500 (tehnologie 45 nm)
- memorie 4096 MB RAM
- placa video Nvidia GeForce G102M (nu e cea mai buna solutie de gaming, dar tot e mai buna decat o placa video Intel fara memorie dedicata)
- HDD 320 GB (de la 40 cat am avut, e cale lunga)

Si cam asta a fost ideea: Azi nu vrei, maine esti fraier daca nu-ti iei.
Sa-l folosesc sanatos!

... o portocala!

Stiti care e cea mai mare tzeapa? Comoditatea!

Sa ma explic, scurt de tot.

In iarna m-am gandit ce afacere buna ar fi sa imi schimb abonamentul Portocaliu din acel antic Free cu 180 minute intre 20.00-08.00 si in weekend si cu 3 numere favorite si alte cateva neajunsuri, in ceva cu minute nationale.

Zis si facut! Acum imi raman neutilizate aproape lunar atatea minute cate aveam inainte in abonament.

In fine, la modificare, s-a gandit cineva (foarte inteligent as putea spune, dar ma abtin) de la Portocala sa dea clientilor abonament la internet mobil de 1-2 eur, cu posibilitatea de dezactivare dupa prima luna.

Si de atunci a trecut o luna, au trecut doua, chiar trei si in final si patru pana am reusit sa fac dezactivarea optiunii care, cu TVA, ma costa lunar in jur de 15-20RON.

Acuma, adevarul e ca 3 euro lunar nu sunt o durere pentru ceva de care ai nevoie, dar pentru ceva inutil sunt criminali.

Si asa, in cateva luni am platit aproape 100RON pe ceva de care nu aveam nevoie. Eu stau insa si ma gandesc: cati ca mine? Cati bani au intrat prin acest procedeu in conturile Portocalei? Si ce bonus a primit popandaul care a nascocit chestia asta?

Ideea in sine o fi fost la origini nevinovata, dar coroborat cu comoditatea noastra fara margini, duce la efecte de-a dreptul parsive, ca sa nu spun perverse. Dar ia, ca am zis-o.

La fel de adevarat e ca daca ma durea cu adevarat, nu asteptam atata timp sa treaca pana sa renunt la optiune, dar nici nu am cautat-o cu lumanarea. Eu voiam doar o felie mai dulce de Portocala.

My mom is sooo cool!

Acum 4 ani (deja a trecut atata vreme?!? OMG, nu mai zic nimic) am plecat peste vara in State.

Ca sa fie departarea mai suportabila, le-am facut alor mei un cont de Gmail, altul de Yahoo, le-am aratat tainele Messengerului si le-am incredintat calculatorul.

Dupa 3 luni, sursa infinita de informatie aflata la dispozitia oricui, oricand, i-a creat mamei dependenta. O boala moderna, din aceeasi categorie cu stress-ul, cu care ne mandrim fara modestie, cu totii.

Prin aceste mijloace moderne, in timp, mama s-a documentat despre cresterea trandafirilor, simptomele diverselor boli si mijloacele de tratament, sau cele mai noi reglementari in materie de contabilitate bugetara.

Nu va mai povestesc faptul ca Crisana, Formula As si Jurnalul bihorean nu mai prezinta niciun interes... in forma lor fizica, ele fiind accesate in mod regulat on-line.

Partea frumoasa, este ca orice situatie evolueaza si s-a trecut la pasul urmator... interactivitatea.
Asa a ajuns Mama sa se lanseze in discutii aprinse on-line pe marginea unor articole mai sensibile de pe bihon. Iar pentru ca viata ne pune si in astfel de ipostaze, chiar si un banal necrolog a ajuns sa fie postat pe net.

In fine, nu retin cu exactitate, dar poate sa fie si un an de cand Mama ma mai si citeste (in taina) cu regularitate. Cand de la serviciu in tocanita matinala de gazete, cand seara in momentele de surfing relaxat.

Eu ma gandesc asa (si sper sa nu gresesc)... pana acum nu m-a afectat cu absolut nimic, de cenzurat nu m-am cenzurat, de dezvaluit n-am dezvaluit nimic ce era de ascuns.

Prin urmare, nu imi ramane decat sa o felicit pentru perseverenta, indemanare si deschidere, urandu-i, macar acum, bun venit in blogosfera, cu promisiunea ca ii voi face si ei un blog cat de curand!
O singura observatie: daca tot ma citesti, mai scapa si tu cate un comentariu, ca stiu cat de mult te mananca degetelele. :-))

In loc de concluzie, va intreb: Cati dintre voi va puteti mandri cu o mama atat de emancipata?

Asa imi fac eu cainele de ras...

Asa, sa il stie toata lumea de ce-i in stare!

Chiar nu am niciun comentariu... poza spune tot...

back!

Si iata ca am revenit!

Probabil ca putina lume a remarcat disparitia 'ex-ului blog' dar, dupa cum spuneam in stanga si-n dreapta, am simtit nevoia de ceva timp sa fac un mic rebranding.

Am incercat cu 'trademark-ul' precedent ceva, dar nu a fost chiar suficient si in final am ajuns in situatia de fata... new look, new name, same shit, sau pe romaneste aceeasi Marie dar cu alta palarie, si care vrea sa i se spuna Gianina.

Prin urmare, nici Maria aceasta, sau Gianina, pe numele ei de scena, nu va aparea nici mai des si nici mai consistent. E o chestie doar de ochii lumii, sa se simta ea bine cu ea insasi. :-))
"Nu am facut-o pentru public, ci ca sa ma simt eu bine in pielea mea", a declarat ea entuziasmata unei surse care isi pastreaza anonimatul...

A mai fost si un mic factor obsesiv care a contribuit la schimbarea cu totului, chiar si a adresei, dar nu voi da mai multe detalii, ca sa nu ajung de unde am pornit.

In fine, e varianta cea mai buna, cea mai pasnica si cea mai favorabila inspiratiei.
Prin urmare, deocamdata cei interesati de aiurelile mele blogger-istice ma gasesc aici, in asteptarea Vizei din titlu.