Cautam eu ceva prin calculator, chiar nu mai stiu acum ce anume, ceva poze ma gandesc, dar... avand in vedere ca a trecut mai bine de un an de cand am facut isprava de mai jos, cred ca nu se supara nimeni ca le fac publice.
A fost primul meu pas in publicitate, pe un brief fictiv. Evident ca, fiind prima data, nu am indeplinit 100% cerintele, poate nici 55%, dar ma uit si acum si zic ca m-am descurcat onorabil.
Da, trebuia sa imi cercetez inainte competitorii si da, trebuia sa abordez mai multe variante cromatice, si realizarea nu a fost cea mai stralucita, si elementul de diferentiere nu e tocmai cel mai bine ales, si ar fi atatea de observat...
Dar, asta e deja istorie... eu, ma uit la ele si imi amintesc de entuziasmul pe care l-am simtit atunci, specific oricarui inceput ce merita explorat, cu multa nesiguranta si dorinta de a invata, de a cunoaste, de a afla... De a ma cunoaste, de a ma descoperi, de a-mi gasi un rost in viata.
Incercarea a fost buna, pacat ca nu a fost sa fie, dar poate atat a fost dat sa fie. Cine stie peste cativa ani ce voi mai gasi prin calculatorul asta...
Nu sunt utilizator Vodafone si nici nu vreau sa fiu.
Nu conduc un Volkswagen Golf, dar nici nu as vrea.
Am si eu masina rosie, dar nu asta conteaza.
Conteaza insa, ca reclama de mai sus ma unge la suflet... pentru ca Oradea da tare bine la TV, de parca ar fi fost facuta pentru asta. Sau numai mie mi se pare?
Nu stiu cati ati observat pana acum reclama de mai sus, dar de prima data cand am vazut-o mi-a dat impresia ca poate is mai greut de cap. Dar azi dimineata la ceva emisiune pe TVR am vazut si alti muritori de rand care erau nedumeriti de mesajul clipului publicitar.
Da, recunosc ca e o parere cat se poate de subiectiva, ca doar de aceea este o parere. Dar pur si simplu nu am inteles despre ce e vorba. Probabil nici nu e normal sa ma gandesc atat de mult la o reclama, dar asta-s eu.
Ce am priceput in cele din urma... la a10-a vizionare. Ca respectivul cavaler sculpteaza neincetat o viata intreaga fara nici un rost, iar cand Indiana Jones si Lara Croft vin in cautarea comorii, el e inca acolo. Acuma eu trag concluzia ca sculptura e munca omului, ca serviciul nostru, dar daca piatra sau cimentul cu care e inchis era atat de slab, de ce nu a scapat? Ce l-a tinut acolo o viata intreaga? Ce probleme existentiale am...
Dar daca reclamele acestea sunt singura modalitate de atragere a clientilor, nu ar trebui sa fie totusi mai gandite? Nu zic ca celelalte fonduri de pensii au reclame mai interesante. Ca doar nici una nu ma atrage, nu imi spune nimic nou care sa ma determine sa semnez cu ei... si totusi, voi pricepeti ceva?!?!
Am observat acest tip de publicitate la televiziunea americana, si mi s-a parut suficient de onesta pentru a ma convinge, cel putin, sa simpatizez producatorii respectivi.
E vorba de asa numitele reclame comparative, in care un anume producator spune efectiv "cumparati produsele noastre, pentru ca sunt mai bune decat ale lui X, Y, Z", numindu-si pe bune competitorii.
Iata si cateva exemple dintre concurentii de top: Pepsi contra Cola, Mac vs PC, BMW vs Audi, si nu in ultimul rand Audi vs Alfa Romeo/Mercedes/BMW.
In opinia mea, este reflectarea libertatii de exprimare, intrucat, chiar daca se sustine superioritatea unui produs fata de celalalt, argumentele prezentate sunt viabile, adevarate si nu induc consumatorul in eroare. Normal, ca s-a intamplat si la noi la un moment dat intre Altex si Flanco, daca mai tineti minte reclamele in care copii spargeau tastatura cu ciocanul, pentru ca asa vazusera la tv. Dar evident, ca CNA a interzis imediat aceasta forma de comunicare.
Totusi, ele sunt simpatice, comice chiar, si se adreseaza unui public satul de subtilitati si cliseuri, un public rafinat, cunoscator, si darama orice tipare stabilite in audiovizual.
Ma apropii de 2 saptamani de ucenicie in domeniul publicitar, si vreau sa ma arat la lume ca am invatat ceva. De laudat pot sa ma laud, nu stiu daca ma crede cineva, asa ca imi prezint restaurantul fictiv.
In urma colaborarii mele cu mine (eu client, eu potential art designer) am ajuns la un compromis pe urmatoarea formula, subiectiva desigur, nu neaparat cea mai buna, dar aplicabila pana la urma.
Pentru inceput, am pornit cu o denumire si un simbol distinctiv. (Normal ca aveam si ale variante, dar inca nu m-am vindecat de Italia si am ramas ca varianta de fata...). Evident un peste, albastru sa duca la apa, iar portocaliul duce la un peste rumenit, savuros...
Logic (ma rog, dupa logica prezentarii mai mult) urma simularea de fatada a restaurantului; pentru mine a fost altceva, dar de dragul continuitatii va arat mai departe fatada cu firma vizibila si un design sa duca imediat cu gandul la o galerie de arta.
Comunicarea, prezentarea localului vine pe ideea de "Ridicam preparatele din peste la rang de arta"... iar prima macheta cheama clientul sa guste originalul in Restaurant. Acuma nu m-am gandit din pacate in perspectiva, dar cred ca se poate divaga mult pe subiectul arta - arta culinara, si cu idei mai pregnante.
Bineinteles, personalizarea obiectelor de birotica e un pas necesar... carti de vizita, mape de prezentare (chiar meniu ar putea fi) si plicuri personalizate, mai mult ca execitiu, ca nu stiu cat sunt de necesare pentru un restaurant, dar pentru eu-client sigur sunt...
Observati ca am incercat sa pastrez stilul, culorile, sa integrez curbele din sigla in toate materialele restaurantului. Acesta e rezultatul acestei saptamani, in care am aplicat bazele de CorelDraw.






