"Miezul iernei"


Ciudata treaba. Ciudata rau de tot. Pai, m-oi fi uitat zilele astea pe calendarul de la calculator si nu am mai modificat?

Nu stiu, dar m-a cam izbit. Data indicata in partea dreapta jos a ecranului e 25 decembrie. Hmm, drept e ca am tot discutat zilele acestea de revelioane si alte planuri, si m-am mai "scapat" ca trebuie sa ma gandesc din timp unde imi fac bradul, ce culoare si alte cele, dar cam totusi, mai sunt inca 4 luni.

4 luni?!?! eronat calculat! Doar 3. Pai asa chiar intram in panica. Ok, exagerez putin, evident cu panica asta, dar 3 luni trec repede, mai ales in ritmul de mers la lucru... ieri a fost luni maine e miercuri si deja mai sunt 2 zile pana in weekend, sambata si duminica trec ca si cum n-ar fi, si a mai trecut o saptamana.

Chiar nu prea mai este timp, in general. Ok, duminica nu am mers sa vad minunatul apus la crater, zicand ca nu e sfarsitul lumii, ca mai este timp de apusuri. Si totusi... daca maine ar fi sfarsitul lumii?

Sunt atatea lucruri pe care nu le-am facut, atatea lucruri in care nu mi-am aratat credinta, atatea persoane pe care nu le-am tinut suficient de aproape, si atatea cuvinte pe care le-am zis aiurea, cand puteam sa tac.

Nu iau decizii de genul maine ma schimb, pentru ca stiu ca nu va fi asa. Dar as putea fi mai ''gandit' un pic, sa constientizez ca timpul trece, si trece repede.

Of, dar filosofii de trecerea timpului se pot debita doar pe marginea apei, sa fim ca in poeziile lui Alecsandri.

Dar nu tin minte sa fi scris el despre Craciun, desi niste pasteluri de iarna tot a scos. Oricum, daca e sa fie o iarna "pastelata", o astept cu drag, sa ma bucur de zapada, sa imi aleg iar cel mai cel brad. Dar asta doar peste 3 luni. Pana atunci imi pun eu inapoi calendarul, ca sa revin cu picioarele pe pamant.

0 comments:

Post a Comment