Nu prea am obiceiul sa injur, din simplul motiv ca asa am fost crescut. In familie rar au aparut cuvinte vulgare, iar intre prieteni nu prea am oameni cu "gura spurcata".
DAR cand e vorba de limbi straine, lucrurile stau cu totul altfel. Parca o injuratura nu e o injuratura cand e spusa in engleza, italiana, franceza... sau poate mi se pare doar mie?!? Oricum, din proprie experienta, cuvintele mai putin literare starnesc un interes deosebit cand inveti o limba.
Nu de alta, dar exista bastinasi nu tocmai prietenosi carora trebuie sa le raspunzi pe aceeasi nota, sau in diverse ipostaze, ca sa intelegi un mod mai intortochiat de a spune 'nu'.
Singura problema e ca, nu prea controlezi modul de exprimare la inceput. Ai tendinta sa le folosesti in prezenta strainilor asa, fara nonsalanta, nefiind obisnuit cu intelesul pe care il au... de parca ai avea sindromul Tourette.
Oricum, cred ca si asta tine de curiozitatea umana, care pana la urma e naturala, si descopera o groaza de minunatii, vrute si nevrute.
Ideea era ca am ce-i spune unui francez, englez, italian, polonez, rus, spaniol... asa macar un cuvant de duh... si sunt mandru de asta :)))
4 comments:
da, asae. ne e mult mai usor sa injuram sau sa ne exprimama intr-un limbaj nu tocmai crestin intr-o limba straina pentru ca nu avem constiinta lingvistica. pe care o avem doar pentru limba nativa.
oo si ce experiente am eu avec les francais...nici nu stii!
oh la la!
pai nu stiu, dar implica oarecum continuarea expresiei 'va te faire...'? ca alta nu stiu pe franceza care sa ii atinga.
dar ne poti povesti.
ah oui il y a plein d'expressions pour devaloire la condition humaine :))
pu.. de mer...et puis des derivations plus ou moins evidentes
Post a Comment