Scooby Doo, where are you?

Acum cateva saptamani am vazut cateva secvente dintr-un episod nou cu Scooby Doo. Nu stiu daca neaparat era nou sau faptul ca era produs in format digital i-a insuflat un aer actual, insa acest detaliu e lipsit de importanta.

Scooby Doo si gasca sa de copii bagareti va ramane un clasic indiferent de cate variante ale acestuia vor fi produse de-acum inainte.

Nu l-am privit niciodata in mod serios, dar dupa analiza facuta pe Tom&Jerry am inceput sa vad desenele animate intr-o alta lumina.

Scooby este fara doar si poate emblema luptei impotriva ipocriziei. Pentru cei care sunt familiarizati cu productia in discutie argumentele sunt de prisos, insa pe scurt povestea sta in felul urmator...

In primul rand, fiecare episod aduce in discutie un alt personaj raufacator (dovada a multiplelor forme pe care ipocrizia le poate lua) care in ciuda aparentelor reuseste sa isi faca jocul pana cand Scooby&co ii iau cazul la puricat si ajung sa il demaste.

Eforturile teatrale sunt pe masura scopurilor: respectivul se camufleaza, ascunzandu-se in spatele unui costum sau a unei masti pentru a insufla teroare in societate, continuandu-si totodata existenta intesata de minciuni de complezenta.
Pe rand am avut de-a face cu stafii, monstri marini, calareti fara cap, mumii, varcolaci sau extraterestri, ca sa enumar doar cateva personaje ce au materializat pe rand diverse atribute negative ale caracterului uman.

Analizand indeaproape detaliile, se dovedeste intotdeauna ca agenda ascunsa a ipocritilor poate fi scoasa la iveala in ciuda amenintarilor aduse de simbolul insusit. Teama de consecintele adevarului nu sta in calea micilor detectivi, fiind condusi de o sete nestavilita de a face lumina acolo unde ipocrizia nu permite razelor soarelui sa mai patrunda, aducand in final o unda de speranta acolo unde fatarnicia a sadit doar deznadejde.

Cu toata aceasta perseverenta, lupta nu se castiga nicioadata usor. Iar gasca de copii si catelul lor naravas ne dau pe tava instrumentele de care e nevoie pentru a o duce la bun sfarsit:
- inteligenta si cultura prin Velma,
- spiritul ager si rezistenta fizica din partea lui Freddy,
- compasiunea si creativitatea lui Daphne si, nu in ultimul rand,
- prezenta de spirit si optimismul lui Shaggy.
Toate fiind completate de nasul fin pentru abureala a lui Scooby.

Ipocrizia e un dusman puternic, tocmai de aceea e nevoie de un complex de atribute care sa ajute la strangerea dovezilor, sa le puna cap la cap si sa insufle curajul de a-si asuma responsabilitatea rezultatului.
Cu siguranta ca pot aparea obstacole pe parcurs insa, asa cum arata experienta, minciuna are picioare scurte si numai teama o poate ajuta sa isi continuie maratonul.

Luand in considerare cele de mai sus, nu credeti ca suntem indreptatiti sa strigam mult prea des: "Scooby Doo, where are you?"