Viza pentru vise™

Nu stiu cum sa abordez problema complexa a barfei.
In sensul ca, da, suntem cu totii constienti ca e un lucru cat se poate de urat, josnic si inutil, si cu toate acestea, e cat se poate de raspandita. Dar faptul ca toata lumea o face si o accepta, nu o valideaza si nici nu ii da un sens.

Ca e in natura umana? O fi si asta o justificare. Sa zicem. Dar din nou, multe sunt in natura umana, si aceasta e o scuza folosita pentru mult prea multe vicii ca sa o pot accepta.

As putea argumenta ca pur si simplu te face sa te simti bine povestind vrute si nevrute despre o a treia persoana care nu e de fata. Deoarece pana la urma aduni noi informatii, iar acestea iti dau putere. Asadar sa fie asta o preocupare a oamenilor slabi? O sansa ca si acestia sa se simta puternici ca pot intoarce pe altcineva pe toate partile?

Nu stiu ce sa zic. Daca ar fi asa, ar insemna ca cei puternici nu o mai fac. Dar dimpotriva... pe masura ce te adancesti in subiect, cum intriga devine mai complicata, si viciul te copleseste si mai tare.

Totusi, si barfa poate fi bine sau rau intentionata, iar astfel discutia cunoaste noi dimensiuni: daca e bine intentionata, ii gasim si o latura constructiva, in sens contrar ea e cat se poate de distructiva, dand nastere la minciuni si fabulatii ce pot face mult rau.

Dar cu totii conjungam verbul "a barfi", de ce sa fim si ipocriti si sa nu recunoastem. Nimeni nu cred ca e fara pacat si capabil sa arunce prima piatra. Curiozitatea umana ne impinge de multe ori cu discutiile si cu intrebarile mai departe decat am vrea sa se discute despre noi. Insa, asa mai aflam si noi lucruri noi, cine, cu cine, ce mai face... Povesti din acelea ca romanele lui Danielle Steel, care sa ne faca sa uitam de propria ograda si sa ne relaxam un pic cu alte perspective.

Concluzia? Barfa e rusinoasa, dar e sanatoasa. Si toate acestea scrise dupa o barfa buna in miez de noapte, care mi-a schimbat un pic parerea despre anumite persoane.