... poate face minuni. Si asta chiar fara sa iti dai seama.
Nu degeaba tot auzi in filme "You wanna talk about it?" "I'm here for you, if you wanna talk", si asa mai departe.
Dar unora le e mai greu decat altora sa se destainuie. Cu toate ca face bine.
Cred ca la mine se trage, ca orice piulita ce scartaie, din copilarie. Ca doar imi mergea mie gura cand eram mic, sau cel putin asa imi amintesc eu. Pana cand, m-a pus bunica la punct si mi-a zis sa fiu mai "ocos". (Pentru cei mai nefamiliari cu regionalismele: 'OCOS adj. v. ager, destept, dibaci, inteligent, iscusit, isteţ, îndemânatic, priceput.)
Acuma, na, eu prin "ocos" si atunci ca si acum inteleg o atitudine mai rezervata, oarecum misterioasa. Un fel de "stiu, dar nu ma arat ca stiu". Si asta pe principiul ca informatia e putere. Si de ce sa dau oricui de buna voie atata putere.
Totusi, sa nu fiu inteles gresit... Nu e viata un camp de lupta chiar atat de inversunat, dar oricum, parerea mea e ca trebuie sa dozezi informatiile. Ca doar un pic de prudenta nu strica niciodata.
Ma si mir uneori cum unii pot sa isi spuna povestea vietii oricui vrea sa asculte. Adica nu in sensul ca vad o problema din asta, dar pur si simplu mi se pare ciudatel. Acei oameni nu au avut, cu siguranta, in copilarie o bunica sa ii "ocoseasca".
Dar normal, am mai crescut intre timp, si viata mi-a aratat oamenii fata de care pot sa las de tot garda jos. Si asta e tot ce imi trebuie... o mana de oameni care sa stiu ca oricand am nevoie sunt dispusi sa asculte. Doar atat, sa asculte.
0 comments:
Post a Comment