Azi am vazut o libelula...


De fapt mai multe chiar, un stol as putea zice, dar un tiltu de genul... 'azi am vazut un stol de libelule' nu suna chiar bine.

Ok, am vazut si altadata, nu pot spune ca a fost pentru prima data, dar a fost interesant sa le vad zburand, doua cate doua in sincron, intr-un dans aviatic. Era pur si simplu interesant de observat cum se urmaresc, de parca isi gasisera jumatatea si atunci iesisera la un 'test drive' (de dragul argumentului, asta imi place sa cred ca era).

In fine, nu e o lectie de entomologie, ci o observatie ce m-a pus pe ganduri asa un pic intr-un context cat se poate de neprielnic, sau poate nici ca se putea mai bine...

Daca libelulele, care sunt totusi cu multe trepte pe scare evolutiei sub om, ajung sa isi gaseasca o jumatate cu care sa se sincronizeze, atunci de ce pentru noi nu ar fi valabil? Nu ca discutia cu 'jumatatea' nu ar fi deschisa si dezbatuta de atata timp, dar ma indoiesc ca a pornit cineva de la libelule.

Oricum, lipsa de 'sincronizare' am simtit-o si eu la un moment dat, desi venea cineva cu argumentul 'nu puteti avea pofta de aceeasi chestie in acelasi timp, trebuie sa faceti compromis'. Ei uite, ca nu vreau sa fie de fiecare data, dar cand contratimpul apare prea des, argumentul cu compromisul cam cade.

In fine, dupa o discutie de vreo 2 ore cu Mihaela Radulescu (...), am ajuns la concluzia ca nu sunt o specie rara, sincronizarea nu e Sfantul Graal, si trebuie sa existe o persoana care (si citez) 'sa imi vorbeasca fara vorbe'.

2 comments:

Anonymous said...

E minunat ceea ce ai scris. Nu iti cunosteam atat de bine aceasta parte a personalitatii!
Ma bucur ca acum o impartasesti cu noi cu toti!

Sa stii ca acea persoana "care sa iti vorbeasca fara vorbe" va aparea in viata ta atunci cand vei fi pregatit, atunci cand vei fi deja imp[linit si fericit cu starea ta de bine.

Continua sa scrii lucruri asa frumoase! Poate la un moment dat in viata le vei asterne pe hartie si va iesi o carte minunata!
Abia astept sa o citesc!

Anonymous said...

Pai acuma nici nu ma simt ca m-as fi ascuns dar poate in scris ideile sunt mai clare. Oricum ma bucur de aprecieri si de comentarii, si mai astept si altele de la care sa pot porni subiecte distincte.
ps: Commentul anterior era publicat de Teo.

Post a Comment