Arieseni, 29.12.07-03.01.08.
Am fost, ne-am distrat, am revenit cu picioarele pe pamant.
Nici nu stiu de cand nu am mai petrecut un sejur serios la munte. Parca prin ceva clasa primara am mai fost asa, cateva zile la Stana, cu ai mei si niste prieteni de-ai lor. Si chiar de atunci inca mai dainuie niste amintiri tare placute cu zapada si derdelus.
Dar cele mai recente le intrec pe toate.
A fost o experienta nemaipomenita, sa ma stiu rupt de lume, de familie, de oras, de televizor, de calculator, de serviciu, de rutina pret de sase zile minunate. Sa traiesc doar cu grija locului de parcare de la partie, sa nu imi pese de ora, de minut, de nimic... ah ce vremuri...
Parca numai acu-s 5 zile ma trezeam de voie de nevoie, pe ritmul basului si pe lumina soarelui reflectat in zapada de la geam. Parca nu mai demult de acum 5 zile imi erau de ajuns doar 5 ore de somn sa imi incarc bateriile pentru o noua partida de sanius. Parca in urma cu 5 zile traiam intr-un basm pastelat, departe de toti si toate. Dar nu era basm, era doar concediu.
Si vraja s-a rupt, placa de snowboard s-a topit, capacele de plastic s-au ascuns, si visul frumos s-a spulberat. Am revenit in frumoasa urbe in care ne perpetuam existenta, si ma sustine gandul ca vor mai fi macar cateva sfarsituri de saptamana pana la primavara, in care voi putea retrai amintirea unui vis frumos.
0 comments:
Post a Comment