Viza pentru vise™

Va amintiti cumva de acea privire angelica, acea mutra nevinovata care v-a facut sa vi se inmoaie sufletul de animale iubitor?
Ei bine, uitati-o! A crescut! Nu mai e un copilas. A ajuns la varsta adolescentei canine. E din ce in ce mai priceput in arta manipularii umane... devenind un bun utilizator al privirii nevinovate, al scancetului la comanda si al cozii fluturande.
As putea spune ca deja e 'versat', dar s-ar putea sa exagerez.
Dar nu exagerez cand spun ca micutul are tupeu cat China. Se lupta toata ziua cu Rex, care e de vreo 10 ori cat el. Intra in bucatarie si mai nou fura tot ce e pe jos... de la prosoape si plase pana la sticle si cutii. Un adevarat strengar, ce mai!

Iar mai nou, are o noua arma... scancetul. Mai rau ca un copil mic! Cum nu i se acorda atentia cuvenita, cum nu se mai joaca omul cu el... plange mai rau ca un prunc mic dupa tzatza.

Dar joaca e una, viitorul paznic al casei mai duce si munca de pregatire. Iar gradina e campul de lupta. Ultima frontiera ce trebuie aparata de gainile inamice, cainii vagabonzi si pisicile parsive. Un lucru deloc usor dar nu imposibil daca e sa sa ne luam dupa crezul "unde-s doi puterea creste, si potzocul nu sporeste!"

Si bineinteles ca trebuie patrulata toata ograda, ca altfel cine stie ce iscoade s-ar putea strecura printre randurile ostirii.

Dar cum exista un amendament la crezul de mai sus... "pauzele lungi si dese, cheia marilor succese"... seriozitatea dispare cat ai zice "potzoc", si ne apucam din nou de nazbatii, fugarit de gaini prin curte, muscat pe Rex de coada si scheunat sa sune tot satul.

In concluzie, asa am raspuns mult vehiculatei intrebari... "ce-ti mai face catelul?"... Ne-am asigurat ca Dolarul a mai crescut, ca e sanatos, voios si mai zglobiu ca niciodata. Si chiar surprinzator de curatel as putea adauga, nu?