Doar la Arieseni cand mergem iesim prin Nufarul, in rest doar pe Calea Clujului. Dar azi trebuia sa imi incerc noul aparat (vezi postul urmator) si am cautat o locatie apropiata si insorita care sa imi serveasca drept subiect si inspiratie.
Asadar ideea era sa ajungem cumva pe la Beius (Bins, pentru cunoscatori :D). Dar cum socoteala de pe drum nu se potriveste cu socoteala de la capatul drumului, pofta de castane?!? ne-a oprit la un moment dat, si cu scopul de a cauta aluni sau castani am pornit pe niste dealuri.
Pe cat suna de bizar, pe atat a fost si atunci, dar asta nu ne-a impiedicat sa ne dam jos din masina si sa exploram imprejurimile. Ne-am uitat pe sus, pe jos, in dreapta si-n stanga dar tot ce am gasit au fost niste nuci, cateva ciuperci, niste maciese si tone 'porumbele' (ca nu stiu exact cum se numesc).
Si plimbandu-ne noi asa pe dealurile minunate, am zis ca parca am trece si pe la Cris, ca nu era departe (ma rog, era, dar asta nu ne opreste de obicei). Si trecand de Cris, si pe langa Cris, mi s-a facut o oarecare pofta de peste. Si unde se poate manca un peste bun si proaspat daca nu la Cefa.
Asa ca am mers roata, pe la Tinca, la Salonta, si in final spre Cefa. Stiam, evident, drumul ca doar mai fusesem prin zona nu cu foarte mult timp in urma. Dar noaptea, sau ma rog, dupa lasarea serii, e mai interesant drumul. Mai palpitant, mai aventuros. Si ca sa va raspund la intrebare, a fost excelent pestele. Un minunat crap de 1kg, prajit si cu garnitura de cartofi prajiti. De-abia ce am mancat, si parca tot imi lasa gura apa. Dar in caz ca treceti pe acolo, file-ul de peste ar fi mai potrivit, pentru cei carora nu le place lupta cu oasele.
0 comments:
Post a Comment