E o treaba veche de cand lumea si pamantul. Nu e noua, nu e fumoasa, dar e ca un elefant roz in camera, pe care toata lumea il vede dar nimeni nu zice nimic...
Totusi, mi se pare o directie absurda de gandire, si implica un butoi de ipocrizie, ori de cate ori se manifesta.
Zici pe buna dreptate ca nu mergi la inmormantarea omului pentru ca nu a fost, la randul sau, la inmormantarea bunicii tale? ---- Hai, serios? Cum se numeste asta?
Te duci la nunta unui 'prieten' doar pentru ca a fost la nunta ta, si mai si tii undeva notat cu cat a contribuit, ca sa echilibrezi balanta financiara? ---- Nu, pe bune, asa se face? Asta ce mai e?
Un cunoscut care iti stia ziua de nastere nu te suna, nu trimite sms, nu se deranjeaza nici cu un mail cu urari. Si ce te hotarasti, sa-i faci in ciuda si sa ii intorci fapta? ---- Zau asa, sa mai intreb ce e cu asta?
Batranii o practica, semn fie ca societatea cultiva complezenta, fie ca ipocrizia e o boala incurabila.
Copiii o fac, prin urmare nu e nevoie de multa experienta de viata ca sa te molipsesti.
Indiferent de varsta, intelepciunea pare sa nu afecteze rationamentul care te impinge spre aceasta reciprocitate.
O fi oare chiar asa puternica teama ca daca aceasta constrangere dispare, sentimentele sunt insuficiente pentru a strange lumea la o inmormantare, nunta sau aniversare?
Ceva nu se leaga...
5 comments:
De treaba cu nuntile stiam, insa am avut norocul sa ma invart intr-un cerc de persoane care nu aplica regula asta (parintii lor in schimb da...). Cat despre inmormantari si zile de nastere... Nici nu am auzit de asa ceva pana acum. Oi fi fost eu norocos si in privinta asta.
PS. La multi ani!
Daca nu eram eu de fata la faza cu inmormantarea, nu credeam nici eu, dar sincer e chiar culmea sa mergi la inmormantare din obligatie.
Si ce e si mai culmea... ca tu mergi la inmormantarea omului, dar el nu vine la a ta... (ce gluma morbida, dar nu m-am putut abtine!)
Pe de alta parte, chestia cu ziua de nastere tine oarecum de orgoliu, si de acea importanta pe care ne-o dam cand ne simtim ignorati.
Chiar daca e greu de crezut, lumea chiar a stat in loc de ziua mea, si s-a mediatizat suficient cat sa afle toate natiunile Pamantului. Prin urmare e o ofensa faptul ca Obama nu m-a sunat sa imi spuna "La multi ani!" Asa ca, nici sa se roage in genunchi nu merg sa ma distrez la ziua lui!!!! ...
Yeah right, grow up people, this is life, not kindergarten!!!
PS. Multumesc, Doamne-ajuta!
Parerea mea ca totul tine de prietenie si/sau respect fata de o anumita persoana.
Daca tii la acel om si vrei sa ii fii aproape in momentele pierderii unei rude de gradul intai, sa spunem, vei participa benevol la inmormantare.
Halal prietenie daca din anumite motive „absurde” nu vei participa la nunta prietenului(ei).
Important e sa poti darui fara sa astepti nimic in schimb. Cu cat vei darui mai mult, cu atat vei primi mai mult.
Constrangerea reciprocitatii exista doar pentru oamenii falsi.
Post a Comment