Viza pentru vise™

In urma cu o saptamana, chiar sambata trecuta, Horia Virlan si-a lansat in real,- Vitan o carte de-ti lasa gura apa, intitulata:
“Bucatele noastre. Carte de preparate mai mult sau mai puţin româneşti”.

Avand in vedere acest fapt, e cazul ca Maestrul sa nu se culce pe lauri si se apuce deja de cea de-a doua. Asa ca ma gandeam sa ii dau o mana de ajutor in acest sens, asteptand in schimb doar sugestiile si indicatiile caracteristice care sa ma ajute sa o imbunatatesc, daca mai e posibil.
Nu ma supar nici daca primesc invitatie la Cireasa de pe tort, dar va fi doar Cireasa de pe Lasagna, deoarece cred ca e suficient pentru o masa copioasa.

Acestea fiind spuse, reteta cu care ma laud de cate ori se iveste ocazia este Lasagna, asa cum am invatat-o in urma cu 3 ani in periplul meu prin Italia, si mai cu seama in popasul de la Roma. Asadar, hai sa o numim Lasagna Romana, si fiecare sa o citeasca in functie de unde considera ca ar trebui puse diacritice.
Eu in general nu pot sa fac o singura tava pentru ca, sincer, munca e prea multa pentru doar o masa, asa ca ingredientele sunt pentru doua tavi, suficient cat sa ajunga pentru o petrecere de vreo 10-12 persoane sau pentru o familie pana sa nu mai vrea sa auda de ea, oricat de buna ar fi.

Ingrediente:
1 kg carne vita tocata
20 foi de lasagna
800g bulion/sos de rosii
1 morcov mare, gras
1 ceapa medie sau 2 mai mici
150 g Parmesan
250-300g Mozzarella
ulei de masline
4 catei de usturoi
100 g unt
100g faina
1 litru lapte
1 pahar de vin rosu
nucsoara, busuioc, sare, piper

Daca am uitat ceva, se va regasi cu siguranta pe parcurs.

Operatiunea cuprinde 3 etape:

1. Sos Bolognese ~ 1 ora

Se ia o tigaie inalta (nu cum am folosit eu in imagine, de teflon sa nu se prinda. Wok-ul de la real ar fi fost excelent, dar ce sa fac daca nu s-a potrivit) si se incinge uleiul de masline. In ulei se pune ceapa taiata cubulete sau rondele (eu prefer cubulete) si morcovul maruntit.
Se lasa la calit, amestecand cu mare atentie ca sa nu se arda ceapa: cand incepe sa prinda putina culoare e cazul sa se toarne un pahar de apa fierbinte ca sa ajute si morcovii sa se patrunda.

Cand morcovii dau semne ca cedeaza, se pune carnea si se amesteca pentru a prinde toata culoare. Ea va lasa zeama, si pana se evapora din ea nu mai am ce face decat invarti din cand in cand sa se imbine aromele.
Usturoiul eu il pun doar in carne, maruntit, nu dat prin presa, deoarece daca il adaug cu ceapa se arde si tot sosul va prinde un gust ciudat, deci prefer sa il pun de precautie cam in acest stadiu.
Avand in vedere proasta organizare, si spre a preintampina un dezastru, am fost nevoit sa mut toata compozitia intr-o oala mai inalta pentru a putea merge mai departe.
Cand carnea e facuta mai bine de jumatate, adaug vinul si sosul de rosii, le amestec pe toate si le las sa zaca la foc mediu/mic pana fac beschamelul.
Cam cu 5 minute inainte de a fi gata adaug sare, piper si busuioc. Nu e cazul de prea multa sare intrucat branza si sosul alb isi aduc aportul si nu vreau sa exagerez.

2. Sos Beschamel ~ 20 minute

Se pune laptele la incalzit, fara a da in clocot.
Untul se topeste intr-o cratita si se adauga faina. Peste ele se toarna laptele, amestecand cu telul in permanenta pentru a nu se face cocoloase.
Eu unul nu stiu dupa cantitate ci doar din priviri cam cum ar trebui sa arate, asa ca si de data aceasta am mai adaugat putina faina dupa ce am pus laptele. Bineinteles ca in acest stadiu au fost nevoie de mai mult de 2 maini, in special de teama cocoloaselor... si am reusit.
Cand incepe sa clocoteasca adaug nucsoara si sare. Nucsoara are o aroma destul de puternica si nu imi place sa acopere celelalte gusturi, insa e placuta si da o savoare aparte.
Sosul nu trebuie sa fie foarte gros pentru ca oricum este absorbit de foile de paste.

3. Lasagne 20 minute la cuptor/tava

Se unge tava cu unt foarte subtire, pentru a nu se prinde preparatul de ea.
Foile se pun treptat in apa clocotita atat cat sa se inmoaie si sa se poata lucra cu ele (tocmai pentru ca sunt mai manevrabile, le prefer pe cele care au ou in compozitie).
Se pune un polonic de sos alb si se aseaza primul strat de foi.
Peste ele din nou sos alb, apoi se incarca cu sosul de carne.
Urmeaza mozzarella si parmezan-ul care ii vor da un aspect si un gust total aparte. (opinie personala: cascavalul nu are ce cauta in acest preparat!)
Se repeta claditul foilor in tava, cam 3 straturi, in final presarandu-se mozzarella si deasupra:
Tava se pune la cuptor pret de 20 de minute (la jumatatea timpului, eu prefer sa o intorc, ca sa se coaca uniform).

E presto, ecco il risultato:
Se lasa putin la racit, sa se aseze aromele, timp in care se aseaza masa si se deschide vinul... unul rosu demisec, cu o idee sub temperatura camerei.

Ce zici, Maestre, are loc in urmatorul volum sau punem de-o emisiune pana atunci?