Cateodata
am o pornire nebuna sa schimb lumea,
sa o daram si sa o recladesc din temelii dupa bunul meu plac;
sa modific perceptii,
sa generez atitudini,
sa pun intrebari,
sa dau raspunsuri,
sa fug,
sa caut
sa ajung,
sa fac!
...
Alteori,
dau dovada de o indiferenta de neclintit...
raman lipit de usile inchise;
adorm in intunericul necunoasterii, fara sa imi doresc sa caut lumina;
odata cazut de pe val nu imi doresc sa ma ridic ci privesc cu nepasare cum se deruleaza viata...
si ma opresc,
si stau,
...
si atunci visez.
Visez cu ochii deschisi.
Visez cu ochii inchisi.
Observ mersul lucrurilor.
Vad dincolo de aparente.
Vad mai mult decat mi-as dori.
Aud, desi nu clipesc,
Simt, desi nu reactionez.
Imi strang fortele, ma adun si imi planific cum sa schimb lumea din nou.
1 comments:
Ma regasesc in tot ceea ce ai scris aici....
Mai ales faptul ca visez cu ochii deschisi sau inchisi si-mi imaginez ca o sa mut muntii din loc.Dar de la vise la a face ceva concret,imi lipseste un nou iz de entuziasm.
Post a Comment