Viza pentru vise™

Pe scurt: m-am gandit si m-am razgandit si in final m-am facut cu un catel! Iar acum, sunt in pana de idei, si ca sa ies din impas am zis asa:

Decat sa ma fac cu un caine pe care sa il cheme Paul, Mujdei sau Piscotel, mai bine sa apelez la ajutorul, nu total dezinteresat, al opiniei publice.

Si pentru ca stoarcerea de creier sa nu fie in zadar, castigatorul va primi o pizza (sa zicem, quattro stagioni amestecata cu porumb) si recunostinta vesnica a unui suflet nevinovat.

Asadar astept propuneri care sa imi placa mie, dar mai ales lui NoNy (a.k.a. NoName, pe moment)... deci lucrurile sunt cat se poate de subiective, ambigue si neclare, dar asta e... e concursul meu. Cand o fi al vostru sa ii faceti voi regulile.

So, let the games begin!

Pentru fiecare, persoana de langa el e cea mai cea, din aproape toate punctele de vedere. Si asta indiferent de realitate pentru ca, la un moment dat, ochii vad doar ce vrea inima. Iar daca gandurile sunt 'photoshop-alite' cu sentimente... poa' sa zica lumea ce o vrea, ca eu o tin tot pe a mea (asta asa, ca sa rimeze, sa fie mai cu impact).

Insa, in momentul in care femeile din jur ajung sa spuna: "vai, cat e de frumoasa", si sa o spuna cu adevarat, atunci cu siguranta ochii si inima au ajuns la un compromis destul de aproape de realitate.

Ideea e ca femeile au un simt critic foaaarte bine dezvoltat cand e vorba de o alta femeie, iar unii ar spune ca e chiar o rautate innascuta. Dar eu, unul, nu as merge chiar pana acolo, insa l-as numi un spirit de observatie mai mult decat alert.

In fine, imi place sa vad situatii in care o reprezentanta a sexului frumos, nu neaparat capituleaza, ci e suficient de sigura pe ea incat sa recunoasca realitatea si sa admire calitati care intr-o oarecare masura o depasesc.

Vand Dacia Solenza, Scala

an fabricatie: 10/2003
culoare: gri metalizat
km parcursi: 20.850
urmatorul ITP: 11/2009

Un refugiu. O oaza scaldata de siguranta. Un loc fara constrangeri sociale, prejudecati si miscari premeditate.
Doar omul si natura. In armonie si intelegere.

Pana vine un cretin ce canta Pusca si curaua lata...

Si se duce naibii comuniunea omului cu natura, ca doar codrul nu s-a nascut ceteras ca sa poata tine ritmul.

Vai, Adi, dar esti de-a dreptul un clarvazator. Oracolule! Prevestitorule! Anticipatorule! Inaintestiutorule! Cum ai putut sa prevezi ploaia din 15 septembrie?
Ce bine ca nu am pus acel pariu de care vorbeai, cu tine, ca altfel ne cam usurai buzunarele....

***

Da, intr-adevar, lacrimile copiilor au inecat din nou pacatele lumii. Si putini au fost cei care azi au cantat veseli in ploaie precum Gene Kelly. Oare ce i-a inhibat? Frigul? Emotia? Vantul?
Sau poate lumea canta pe dinauntru si nu era momentul sa paseasca in lumina reflectorului, ca sa nu alunge norii... Asa sa fie oare?

Am asa, o stare de multumire cand vad ceva la televizor si fundalul nu mi-e strain.

Fie ca e un CSI:NY si arata o privire de sus a orasului.
Sau o prezentare Alfa Romeo prin centrul istoric al Romei.
Ori un promo al lui Dezbracatu' in Piata Universitatii.
Chiar si un videoclip ce se crede original, filmat pe Canal Grande.

Sunt momente infime care amintesc de momente mari.

Ok, asta scoate in evidenta si cat de concentrat sunt la ce se povesteste la TV, incat am vreme sa studiez ce se intampla prin spate. Sau poate tocmai faptul ca imi sunt familiare nu le lasa sa treaca neobservate.

Fie cum o fi, e un sentiment placut, pe care banuiesc ca nu doar eu il am.

// Parfumul de tei in luna mai // Aroma strugurilor copti la inceput de septembrie // Mireasma florilor de mar la mijlocul lui aprilie // Mirosul de fan cosit in plina vara //

Probabil ca nu te va ajuta niciodata sa stii ca exista o legatura demonstrata teoretic intre inflatie si somaj.
Probabil ca nici explicatia modului in care fenomenul inflationist este amplificat de o crestere a salariilor nu te va ajuta sa dormi mai bine.
Si nici macar modul de realizare a politicii monetare/ fiscale sau ce implica o politica relaxata sau una restrictiva nu-ti va face viata mai usoare.
Iar de evolutia gandirii economice in timp pana s-a ajuns la capitalismul din ziua de azi, chiar nu mai zic, ca se invarte Pamantul si fara ea.

Da, poti fi un profesionist si fara sa stii cele enumerate mai sus. Dar mi se pare o limitare a conditiei pe care o ai.
De ce sa nu intelegi fenomenul de ansamblu care te afecteaza chiar daca fraiele destinului nu stau in mainile tale.
De ce sa ignori o informatie care sigur nu te va ajuta sa profesezi mai bine, dar te va ajuta sa ai o perspectiva in plus, sau macar un subiect nou de discutie.

In niciun domeniu nu e ok doar privirea unilaterala si total specializata.
Pentru ca, sincer sa fiu, la dentist stau mai linistit stiind ca acesta stie cum afecteaza anestezia restul corpului. Sau, altfel stau in fata neurologului cand stiu ca nu ma trimite sa fac direct o operatie pe creier pentru o durere de cap, ci ma trimite si pe la alte sectii, ca poate am probleme de nutritie sau de circulatie.

In fine, ideea era ca deja am spus-o de prea multe ori: nu e de ajuns sa fii un practician bun cum nu e de ajuns sa fii doar un teoretician bun.

Iar interesul pentru un domeniu nu se manifesta pana la urma doar citind o carte de specialitate ci fiind receptiv la articole, reportaje, discutii din domeniul in care activezi. Si in final tot ajungi sa te mai dezvolti, numai sa vrei.

Ca norocul ca nu am atatea ganduri filosofice cate frunze sunt in poza de mai sus.

Din fericire am momente in care chiar nu am niciun gand. Si mi-e bine asa.

Dar si cate ganduri are omul, nu sunt niciodata mai multe decat poate duce.

Iar daca nu am niciun gand, inseamna ca mai multe nu pot duce?

Sau cred ca mai degraba inseamna ca nu vreau sa le duc... sunt trivialitati care chiar nu merita.

E un moment liniste si e bine...

O alta veriga intr-un lung sir de dezamagiri...
Nici macar sfarsitul lumii nu mai vine la timp. Si eu, care eram chiar optimist.

Acuma, serios! Am innebunit zilele astea de la atatea gauri negre, fisuri in spatiu, materie, antimaterie, protoni si particule, de parca tot omul e savant in fizica nucleara si teoria Big Bang-ului.

Daca pana si Patriarhia Romana a trebuit sa dea un comunicat de presa prin care sa calmeze masele de oameni care se temeau de Apocalipsa... Hai, vezi sa nu...

Bine, adevarul e ca m-as fi simtit mai bine parca daca toata minunatia asta de experiment se petrecea un pic mai pe alt continent, dar chiar si asa, tot pe aceeasi fata a Pamantului suntem, si daca e sa fie, cateva mii de km diferenta chiar nu aduc o intarziere decat de vreo 2-3 secunde a inevitabilului.

In fine, c-o fi azi, c-o fi maine, c-o fi peste doua sau trei saptamani, c-o fi in 2012 sau in alte momente prevestite de vant si stele, de Nostradamus sau alti profeti... oricum nu o sa traim o vesnicie, asa ca macar cu optimism intr-un happy ending sa privim toata povestea asta.

Si uite asa ii zicem bun venit lui Florin, care ne va incanta cu o bucatica de Japonia si sper ca nu se va zgarci in poze, impresii si povesti din Japan.


Am vazut ca si romanashul se mai exprima pe aici, cat se poate de filosofic, dar nu i-o iau in nume de rau, cunosc cum e sa te intinzi si pe alte bloguri :-)).

Sunt OK.
:-)
Am izbandit in lupta cu nerabdarea, si nu sunt deloc dezamagit.
:-)
Am innebunit pe cine am putut, dar nu imi cer scuze.
:-)
M-am linistit si promit ca ma revansez.
:-)
Acum sunt intr-o stare euforica, si mi-e bine.
:-)
Vad lumea in nuante de rosu, si totul e la superlativ.
:-)
In concluzie, a venit!!!
:-)

Crap de nerabdare.

Sunt agitat si nu am stare.

Sunt irascibil si inconsecvent.

Duc o viata de AMR-uri.

Ma simt ca un copil in seara de Ajun.

Am fluturi in stomac si pitici pe creier.

Daaaar, numai azi nu-i maine si imi revin.

In orice caz, sunt la capatul rabdarii. Sunt pe marginea prapastiei. Mai am un pic si cad in abis. Dar, vai ce dulce va fi rasplata asteptarii. Mmmm...

Every shade of blue I see...

Zice-se ca exista trei subiecte tabu in discutia cu clientii: religia, politica si sportul (ca sa nu zic fotbalul).

In mod eronat, noi am inclus in aceasta categorie si sexul. Insa, explicatia a fost ceva de genul:

Cele trei enumerate sunt optiuni total subiective si pot da nastere unui fanatism inexplicabil care e posibil sa gaseasca ofensa in orice remarca legata de subiectul respectiv.

Totusi, si o gluma sau o discutie cu aluzii sexuale clar creeaza un disconfort daca depaseste bunul simt. Dar probabil fanatismul nu prea se manifesta pe aceasta tema, poate cel mult o oarecare pasiune.

Oricum, nu as intra in discutii pe niciuna dintre temele de mai sus cu un client, sau cel putin pana nu imi dau seama daca avem sau nu opinii divergente.

In fine, relatia profesionala se incadreaza in anumite limite in care, parerea mea, nu sunt cuprinse nici politica, religia, sportul sau sexul, decat poate daca esti, politician, cleric, sportiv, respectiv prostituata.

Eu zic ca pe 15 septembrie va ploua!

E prima zi de scoala, si nu are cum sa fie o zi senina, indiferent de cat de draga e revederea cu colegii de clasa. Nu ma bazez pe altceva decat pe amintirile de inceput de an scolar.

Va fi o zi tipica de toamna. Soarele se va arata cand si cand, dar dimineata va incepe cu o ploaie pe fondul unui vant destul de racoros.

In orele dupa-amiezii, soarele va imbraca totul intr-o culoare rosiatica, specifica toamnei, imbiind lumea la o plimbare prin parc si depanarea de amintiri a unor timpuri de mult apuse.

De mult apuse, dar nu uitate...
Tin minte prima zi din clasa 1-a. Prima zi din clasa a 5-a. Prima zi dintr-a 9-a. Prima zi de facultate (dar aceasta din urma e pe 01.10).

Apropo, tot am zis ca merg la invatatoarea mea odata si odata cu un buchet de flori, dar tot nu am ajuns. Nu e nici acum prea tarziu. Dar sigur nu pe 15 septembrie pentru ca va ploua.