Radio & TV = ^$#@

by Adrian On Oct 25, 2010 2 comments

Prin ^$#@ intelegandu-se o metafora care transcende orice bun simt.


Televizorul ma agaseaza cu emisiuni pline de vorbe goale, stiri fara context si seriale programate in asa fel incat sa nu poata fi urmarite. Si atunci dupa ce mai platesc abonamentul la cablu?(probabil ca sa fiu in rand cu lumea)

Radio-ul imi insulta inteligenta cu melodii ale trupelor romanesti(sau nu, ca nu sunt in tema) pe care si un pusti de gradinita le-ar putea compune... dar macar atunci ar avea ceva farmec.

Cel mai castigat in toata afacerea asta e internetul care e un fel de magazin do-it-yourself ce te rasfata in comparatie cu magazinul comunal. Si cand zic comunal ma refer la acela din vremea raposatului care se aproviziona cu ce putea si ce avea... ca deh, asa erau vremurile.

Dar iar cad in capcana generalizarii... eu nu sunt reprezentativ pentru publicul tinta al televiziunilor generaliste si nici nu gust 90% din ce emit radiourile mainstream. (dar oare au un public tinta bine definit?) Din punctul meu de vedere s-ar putea inchide toate maine ca nu le-as duce lipsa.

Prea radical? Nu cred. E justificat dupa "Alors on danse" de minim 7 ori pe zi la radio si aceleasi fete de lingai in toate talk-soaiele ori de cate ori deschid televizorul.

Prin urmare, daca ma intereseaza un serial... il gasesc online.
Daca ma intereseaza o melodie... o ascult online.
Daca ma intereseaza o stire... o gasesc cu siguranta online.

Daca vreau sa adorm rapid... deschid televizorul.

Labels:

Comision pentru consiliere maritala

by Adrian On Oct 24, 2010 0 comments

A venit si a trecut nebunia cu actualizarea datelor personale la banci. Si ce folos?


Zilele trecute (nu spun cand) am auzit (nu spun de la cine) ca un client al unei banci (nu spun care) a facut scandal (nu spun cat de mare) pentru ca a primit acasa extras cu soldul conturilor desi solicitase in mod clar ca acesta sa ii fie remis in sucursala.

Pai si care ar fi problema? s-ar putea intreba un om normal.

Problema e cat se poate de simpla: omul avea o durere de cativa ani (a se citi nevasta) din cauza careia nu si-a dorit extrasul acasa. Domnul agonisise niste bani pe care a preferat sa ii lase in cont si "uitase" de ei, evident din cauza durerii de cap.

Prin urmare extras cu solduri reale + nevasta sucarita = motiv de divort.

Omul, pe buna dreptate, va da banca in judecata pentru ca nu i-a respectat solicitarea, punandu-i astfel casnicia in pericol... care de altfel ar fi avut muuuulti ani fericiti de acum inainte.
Banca, pe de alta parte, ar trebui sa ii perceapa un comision suplimentar pentru ca i-a rezolvat "durerea de cap", desi daca e sa fim realisti, costurile divortului ii vor aduce alte dureri. De cont, bineinteles.
Iar nevasta... acuma cand a dat de bani pleaca? Pana acum ce a facut, munca de caritate?

Labels:

Criza, mon cher!

by Adrian On Jul 7, 2010 0 comments

Intr-un moment de plictiseala, acum cateva saptamani, am aruncat un ochi mai atent peste facturile ce asteptau ziua de salariu. Si am descoperit acolo, negru pe alb faptul ca nu ma stimuleaza defel furnizorii diferitelor servicii sa imi platesc datoriile la timp (cum o faceam pana nu demult).


Unul dintre ei stabileste limita la 15 zile de la primirea facturii (nu stiu exact cum apreciaza ei momentul in care ajunge la mine), altul are trecuta o data scadenta cu o perioada de pana la 30 de zile in care nu se calculeaza penalitati iar altul ma asteapta lejer pana la sfarsitul lunii, ceea ce de fapt imi si convine.

Din punct de vedere al consumatorului, e ok faptul ca nu mi se da in cap din prima zi de restanta, dar ma mir ca nu s-au gandit sa ofere ceva beneficii sau reduceri pentru plata in avans a datoriei. Daca tot e criza de lichiditate...
Pentru ca sincer, nu simt nicio obligatie/presiune/interes ca sa le dau fuguta niste bani pe care la randul lor i-ar vedea ca un credit-furnizor fara dobanda.

Asadar am intrat in hora crizei si m-am molipsit de la firme in ceea ce priveste comportamentul de plata... "am, dar de ce sa ma arat ca am?!?"

Exista in schimb un anume furnizor de telefonie mobila care insista sa imi aminteasca macar o data pe saptamana ca mi s-a emis factura si imi vine sa i-o platesc doar sa nu ma mai sacaie ca o soacra. Dar ma calmez, ca doar nu ma arde mesajul si astept scadenta. Mie oricum nu imi iese nimic la plata in avans, iar linistea sufleteasca nu acopera costul suplimentar.

Labels: ,